Chestionarul STOP-Bang: cum îți evaluezi rapid riscul de apnee în somn

Sforăitul puternic, oboseala persistentă sau senzația că te trezești mai obosit decât te-ai culcat pot părea probleme banale. Uneori însă, ele pot indica o tulburare respiratorie numită apnee obstructivă în somn.

Pentru identificarea rapidă a persoanelor cu risc crescut de apnee, medicii folosesc frecvent un instrument simplu: chestionarul STOP-Bang. Acesta nu pune diagnosticul, dar arată cine ar trebui evaluat mai departe printr-un consult de somnologie și, dacă este necesar, prin investigații specifice ale somnului.

Chestionarul conține opt întrebări ușor de înțeles și poate fi completat în câteva minute. Numele STOP-Bang vine chiar de la inițialele factorilor pe care îi verifică: sforăit, oboseală, opriri ale respirației observate, tensiune arterială, indice de masă corporală, vârstă, circumferința gâtului și sexul biologic. Instrumentul a fost dezvoltat pentru screeningul apneei obstructive și ulterior validat în numeroase categorii de pacienți, inclusiv în populația generală și la șoferii profesioniști.

Ce este apneea obstructivă în somn

Apneea obstructivă în somn apare atunci când, în timpul somnului, căile respiratorii din zona gâtului se îngustează sau se închid temporar. Aerul nu mai circulă normal către plămâni, iar respirația se poate opri pentru perioade scurte.

Organismul reacționează prin mici treziri, adesea atât de scurte încât persoana nu și le amintește dimineața. Dacă aceste episoade se repetă de multe ori într-o noapte, somnul devine fragmentat și nu mai este odihnitor.

Un aspect important este că apneea poate rămâne mult timp nediagnosticată. Tocmai aici intervine utilitatea unui instrument precum STOP-Bang: nu confirmă boala, dar ajută la identificarea persoanelor care au nevoie de o evaluare mai atentă.

Cele opt întrebări din chestionarul STOP-Bang

Pentru fiecare răspuns DA se acordă 1 punct. Pentru fiecare răspuns NU se acordă 0 puncte.

S – Snoring / Sforăit

Sforăiți puternic? De exemplu, sforăitul este suficient de puternic încât să fie auzit din altă cameră sau să deranjeze somnul unei alte persoane?

Sforăitul apare atunci când aerul trece prin căi respiratorii îngustate și produce vibrația țesuturilor din gât. Nu orice persoană care sforăie are apnee, dar sforăitul puternic și constant este unul dintre semnalele care pot ridica această suspiciune.

T – Tired / Oboseală

Vă simțiți frecvent obosit, epuizat sau somnoros în timpul zilei?

Important este mai ales sentimentul de oboseală care persistă chiar dacă, aparent, ați dormit suficient. Unele persoane observă că adorm ușor în fața televizorului, în ședințe, în transportul public sau chiar atunci când stau câteva minute liniștite. Somnolența la volan trebuie tratată cu o atenție deosebită.

O – Observed / Oprirea respirației observată

V-a spus cineva că vă opriți din respirat, gâfâiți sau vă sufocați în timpul somnului?

Acesta este unul dintre cele mai sugestive semne pentru apneea obstructivă. De multe ori, pacientul nu știe că respirația sa se oprește. Partenerul de viață este cel care observă că sforăitul se întrerupe, urmează o perioadă de liniște, iar apoi respirația reîncepe brusc, uneori cu un zgomot puternic sau o inspirație profundă.

P – Pressure / Tensiune arterială

Aveți hipertensiune arterială sau urmați tratament pentru tensiune mare?

Apneea obstructivă și hipertensiunea arterială sunt frecvent asociate. Episoadele repetate în care oxigenul scade în timpul nopții și organismul este obligat să reacționeze pot activa sistemele responsabile de răspunsul la stres. În timp, acest proces poate contribui la menținerea unor valori crescute ale tensiunii arteriale.

B – Body Mass Index / Indice de masă corporală

Aveți un indice de masă corporală mai mare de 35 kg/m²?

Indicele de masă corporală, prescurtat IMC sau BMI, este un raport între greutate și înălțime. Excesul de țesut adipos, inclusiv în zona gâtului, poate favoriza îngustarea căilor respiratorii în timpul somnului. Totuși, apneea nu apare numai la persoanele cu obezitate: și o persoană cu greutate normală poate avea apnee obstructivă, motiv pentru care greutatea reprezintă doar unul dintre factorii luați în calcul.

A – Age / Vârstă

Aveți peste 50 de ani?

Riscul de apnee obstructivă în somn crește odată cu vârsta. Acest lucru nu înseamnă că persoanele tinere nu pot avea boala. Apneea poate apărea și la adulți tineri, mai ales dacă există și alți factori de risc.

N – Neck circumference / Circumferința gâtului

Circumferința gâtului este mai mare de 40 cm?

Un gât cu circumferință mai mare poate fi asociat cu o cantitate mai mare de țesut în jurul căilor respiratorii. În timpul somnului, când musculatura se relaxează, spațiul prin care circulă aerul se poate îngusta mai ușor. Circumferința se măsoară simplu, cu un centimetru de croitorie, în jurul gâtului.

G – Gender / Sex biologic masculin

Sunteți de sex masculin?

Apneea obstructivă este întâlnită mai frecvent la bărbați, motiv pentru care sexul masculin este inclus ca factor de risc în scor. Aceasta nu înseamnă însă că femeile nu dezvoltă apnee. La femei, simptomele pot fi uneori mai puțin tipice, iar oboseala, insomnia sau durerile de cap pot domina tabloul clinic.

Cum se interpretează scorul STOP-Bang

Scorul total poate fi cuprins între 0 și 8 puncte. În interpretarea practică utilizată frecvent:

• 0–2 puncte: risc redus pentru apnee obstructivă moderată sau severă
• 3–4 puncte: risc intermediar
• 5–8 puncte: risc crescut pentru apnee obstructivă moderată sau severă

Interpretarea poate fi nuanțată în funcție de combinația factorilor de risc. De exemplu, pentru persoanele cu scor 3–4, anumite elemente precum obezitatea importantă, circumferința mare a gâtului sau sexul masculin pot crește probabilitatea existenței bolii.

Un scor mai mare este asociat, în general, cu o probabilitate mai mare de apnee moderată sau severă. Meta-analizele care au evaluat STOP-Bang au confirmat utilitatea acestuia ca instrument de screening în clinici de somn, populații chirurgicale și alte grupuri de adulți.

Un scor STOP-Bang mare înseamnă că am apnee?

STOP-Bang este un instrument de screening, nu un test de diagnostic. Un scor de 5 sau 6 nu înseamnă automat că pacientul are apnee obstructivă, la fel cum un scor mic nu poate exclude absolut orice formă a bolii.

Chestionarul este conceput în special pentru a avea o sensibilitate bună, adică pentru a identifica cât mai multe persoane care ar putea avea apnee și care merită investigate în continuare. American Thoracic Society notează sensibilitatea ridicată a instrumentului pentru formele moderate-severe și severe, dar și faptul că specificitatea este mai redusă atunci când se utilizează pragul clasic de 3 puncte.

Cu alte cuvinte, STOP-Bang răspunde foarte bine la întrebarea „există suficiente elemente încât să merite să verificăm mai atent?”. Nu este instrumentul care răspunde definitiv la întrebarea „am sau nu am apnee în somn?”.

Ce se întâmplă dacă scorul este crescut

Dacă rezultatul indică un risc intermediar sau crescut, următorul pas poate fi o consultație de pneumologie sau de somnologie. Medicul va discuta simptomele, calitatea somnului, programul de odihnă, bolile asociate, tratamentele utilizate și eventualele episoade de somnolență.

În funcție de situație, poate recomanda o investigație a somnului. Aceasta poate fi o poligrafie respiratorie, care urmărește mai mulți parametri respiratori pe parcursul nopții, sau o polisomnografie, o examinare mai complexă care înregistrează atât respirația și oxigenarea, cât și alte elemente legate de somn. Investigația obiectivă este cea care permite identificarea episoadelor de apnee și hipopnee și stabilirea severității bolii.

De ce este STOP-Bang util mai ales la șoferii profesioniști

Apneea obstructivă în somn este relevantă în mod special pentru persoanele care conduc multe ore. Fragmentarea repetată a somnului poate duce la somnolență, scăderea atenției și încetinirea timpului de reacție.

O meta-analiză publicată în 2021 a evaluat STOP-Bang atât în populația generală, cât și în rândul șoferilor comerciali și a concluzionat că instrumentul este valid și eficient pentru screeningul apneei obstructive în aceste populații.

Pentru un șofer profesionist, însă, un scor crescut nu trebuie confundat cu diagnosticul și nici cu o concluzie automată privind aptitudinea de a conduce. Rolul lui este să semnaleze necesitatea unei evaluări medicale mai aprofundate, care poate fi făcută și în cadrul examinărilor de medicina muncii.

De ce merită completat chiar dacă nu sforăi

Sforăitul este doar unul dintre cele opt criterii. O persoană poate avea hipertensiune, somnolență importantă, exces ponderal, circumferința crescută a gâtului și episoade de oprire a respirației observate de familie, chiar dacă nu descrie sforăitul ca fiind foarte puternic. În același timp, există persoane care sforăie foarte zgomotos fără să aibă apnee obstructivă semnificativă. Tocmai de aceea STOP-Bang combină mai mulți factori în loc să se bazeze pe un singur simptom.

Când este recomandat să discuți cu medicul

Evaluarea medicală merită luată în calcul mai ales dacă:

• sforăitul este puternic și aproape zilnic;
• cineva a observat pauze ale respirației în timpul somnului;
• te trezești frecvent cu senzație de sufocare;
• dormi suficient, dar te simți constant obosit;
• ai hipertensiune arterială dificil de controlat;
• adormi involuntar în timpul zilei;
• ai avut episoade de somnolență la volan;
• scorul STOP-Bang este crescut.

Un chestionar de câteva minute nu poate pune diagnosticul, dar poate reprezenta primul semnal că somnul merită investigat.

Bibliografie

• American Thoracic Society – STOP-Bang, Sleep Related Questionnaires: utilizarea instrumentului, populațiile în care a fost validat și performanța chestionarului.
• Official STOP-Bang Questionnaire Website – STOP-Bang Screening Tool: resursa oficială a instrumentului, cu întrebările și parametrii utilizați pentru calcularea scorului.