Spirometria: ce poate spune despre plămânii tăi o simplă expirație

„Trageți aer adânc și suflați cât puteți de tare.” Instrucțiunea pare simplă, dar manevra se află la baza uneia dintre cele mai importante investigații din pneumologie: spirometria.

În doar câteva minute, medicul poate obține informații obiective despre cantitatea de aer mobilizată de plămâni și despre viteza cu care pacientul îl poate expira. Este o investigație nedureroasă, fără radiații, pe care o găsești în cadrul consultației de pneumologie și spirometrie.

Ce măsoară spirometria

Doi dintre cei mai cunoscuți parametri sunt FVC și FEV1.

• FVC – capacitatea vitală forțată: cantitatea de aer pe care pacientul o poate elimina forțat după ce a inspirat cât mai profund.
• FEV1: volumul eliminat în prima secundă a acelei expirații forțate.
• Raportul FEV1/FVC: foarte important pentru identificarea unui posibil tipar obstructiv.

Standardele comune American Thoracic Society și European Respiratory Society definesc modul în care spirometria trebuie realizată și interpretată, pentru ca rezultatele să fie reproductibile și corecte.

Ce înseamnă „obstrucție”

În bolile obstructive, aerul întâmpină o rezistență crescută la ieșirea din plămâni. Astmul și bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) sunt două exemple bine cunoscute, iar pacientul poate avea senzația că nu reușește să scoată aerul.

Spirometria poate identifica un tipar compatibil cu obstrucția, după care rezultatul este corelat cu simptomele, istoricul de fumat, expunerile profesionale și alte investigații.

Testul cu bronhodilatator

Uneori spirometria este repetată după administrarea unui medicament bronhodilatator. Scopul este de a observa dacă funcția pulmonară se modifică semnificativ.

Un rezultat pozitiv nu trebuie interpretat singur, de pacient: diagnosticul se bazează pe întregul tablou clinic.

Această informație poate contribui la evaluarea pacientului cu suspiciune de astm sau de alte boli obstructive, dar rămâne o piesă dintr-un puzzle mai mare.

De ce se repetă manevra de mai multe ori

Spirometria depinde într-o anumită măsură de efortul pacientului. Dacă acesta nu inspiră complet, începe expirul prea lent sau îl întrerupe devreme, aparatul poate înregistra valori mai mici decât capacitatea reală a plămânilor. Din acest motiv sunt necesare mai multe încercări acceptabile și reproductibile.

Spirometria în medicina muncii

Pentru angajații expuși profesional la pulberi, fum, vapori sau anumite substanțe inhalatorii, evaluarea funcției respiratorii poate avea un rol important în supravegherea sănătății. Există inclusiv standarde tehnice ATS dedicate spirometriei efectuate în context ocupațional, unde compararea rezultatelor în timp poate ajuta la identificarea unei scăderi a funcției pulmonare.

Pentru un angajat aparent sănătos, această urmărire poate identifica modificări înainte ca dispneea să devină evidentă. La New Medica, spirometria poate fi inclusă în examinările de medicina muncii.

Când merită să ajungi la pneumolog

Există câteva situații în care o evaluare pneumologică, cu sau fără spirometrie, este binevenită:

• tuse persistentă;
• lipsă de aer la efort;
• respirație șuierătoare;
• senzație de constricție toracică;
• infecții respiratorii repetate;
• istoric lung de fumat sau expuneri profesionale.

Spirometria nu răspunde tuturor întrebărilor despre plămâni, dar poate fi unul dintre cele mai eficiente puncte de pornire.

Bibliografie

• Graham BL, Steenbruggen I, Miller MR și colab. – Standardization of Spirometry 2019 Update. An Official American Thoracic Society and European Respiratory Society Technical Statement, American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, 2019: standardul de referință pentru efectuarea spirometriei, citat și în standardul ERS/ATS actual de interpretare.